penULTIMUL DAC

...secretul nemuririi este o viaţă de care merită să-ţi aminteşti...

un fel de BIOgrafie

Fotografia mea
undeva pe Terra
Normalitatea într-o lume anormală este, în fapt, nebunie. Nebunia într-o lume anormală este, în fapt, adevărata normalitate.

groapa cu tristeţi

08.07.2009
în grădina publică pe o bancă citesc o carte despre insuportabila uşurătate a fiinţei şi cad iar în groapa cu tristeţi...
dacă aş fi fumător - aş fuma 2 ţigări la rând, pe nerăsuflate (hei! pe nerăsuflate nu se poate să fumezi, atunci... pe răsuflate)
şi pentru că nu sunt fumător - nu fumez...
şi pentru că nu fumez, zic - să mănânc o banană, cică face bine (şi poate ies din groapa cu tristeţi)
zis - făcut
stomacul meu - în sărbătoare, eu?... pe dreaq
dacă eram fumător - fumam 2 ţigări la rând, pe (ne)răsuflate
şi pentru că nu sunt - beau o bere blondă
în insuportabilul întuneric din groapa cu tristeţi

5 comentarii:

angela spunea...

insuportabila lejeritate a fiintei se lasa pe umeri
imi danseaza venele in pas tziganesc
tristetea cap-coada
prelunigre a mainilor
ca si tigara

daca ai fi fumator
am fuma impreuna

9 iulie 2009 la 11:51  
ceziceu spunea...

as fuma si eu de nu mi-ar fi greata de tigari.

mai usor, ca sa nu cazi in gropi, fii prost, nu citi carti si totul va fi ziki piki cu o bere si rasarita !

pi si. Imaginea de la autobiografie ai facut-o tu? Imi place mult,

9 iulie 2009 la 23:38  
Dacul spunea...

Multam pentru invitatii la fumat... Dar, pentru ca sunt nefumator, ma abtin...
Ceziceu, dacul din profil este de undeva de pe net, eu doar l-am retusat si l-am adaptat ca sa fie bun pentru blogul meu (filtrul negativ cu fundal negru etc.)...

10 iulie 2009 la 08:41  
Anonim spunea...

DACule...
Valmiki zicea "Intristarea distruge mintea; intristarea distruge invatatura; intristarea distruge rezistenta; nu exista ratacire la fel ca intristarea!"...
Oare merita existenta ta sa fie distrusa?

21 iulie 2009 la 02:10  
Dacul spunea...

Ce sa zic... Poate ca Valmiki (recunosc ca nush cine e tipu') avea dreptate. Dar, eu personal nu pot sa dirijez starile mele de spirit. Astfel, daca sunt trist - asa sunt si nu pot sa fiu altfel pentru ca asta nu depinde de mine.
In alta ordine de idei: nush daca e cazul sa dezvoltam tema "existentei" (si o eventuala distrugere a ei de catre "intristare") pentru ca e un subiect tare delicat si, totodata, intortocheat/incalcit...
Oricum, multam de comentariu...

21 iulie 2009 la 18:39  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)